Pasul 1. Respectăm ordinea operațiilor: mai întâi împărțirile, apoi scăderea.
Pasul 2. 24 : 6 = 4 și 4 : 2 = 2.
Pasul 3. Scăderea: 4 − 2 = 2.
Pasul 4. Răspuns corect: b) 2.
5pExercițiul 2
2. Valoarea numărului real x din proporția x + 16 = 23 este egală cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Produsul mezilor este egal cu produsul extremilor: 3 · (x + 1) = 6 · 2.
Pasul 2. Calculăm: 3(x + 1) = 12, deci x + 1 = 12 : 3 = 4.
Pasul 3.x = 4 − 1 = 3.
Pasul 4. (Verificare: 3 + 16 = 46 = 23 ✓.)
Pasul 5. Răspuns corect: c) 3.
5pExercițiul 3
3. Numărul pătratelor perfecte din mulțimea {0, 1, 2, …, 30} este egal cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Pătratele perfecte sunt numerele de forma k², cu k natural.
Pasul 2. Le scriem pe cele cel mult egale cu 30: 0² = 0, 1² = 1, 2² = 4, 3² = 9, 4² = 16, 5² = 25 (următorul, 6² = 36, depășește 30).
Pasul 3. Avem 6 pătrate perfecte: 0, 1, 4, 9, 16, 25. (Nu uităm că 0 = 0² este pătrat perfect.)
Pasul 4. Răspuns corect: b) 6.
5pExercițiul 4
4. Suma numerelor naturale n, pentru care numărul real 2√n aparține intervalului [√15; 3√3], este egală cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Aducem numerele de sub radical: 2√n = √4n și 3√3 = √9 · 3 = √27.
Pasul 2. Condiția 2√n ∈ [√15; √27] se scrie √15 ≤ √4n ≤ √27, adică 15 ≤ 4n ≤ 27.
Pasul 3. Împărțim la 4: 3,75 ≤ n ≤ 6,75. Numerele naturale din acest interval sunt 4, 5 și 6.
Pasul 4. Suma lor: 4 + 5 + 6 = 15.
Pasul 5. Răspuns corect: b) 15.
5pExercițiul 5
5. Suma a trei numere naturale este 54, cel mijlociu este egal cu jumătate din suma celorlalte două, iar cel mai mic este cu 28 mai mic decât suma celorlalte două numere. După ce au calculat cele trei numere, Andrei, Bogdan, Cătălin și Doru au oferit răspunsurile de mai jos:
Andrei
24, 18, 12
Bogdan
22, 18, 14
Cătălin
23, 18, 13
Doru
25, 18, 11
Dintre cei patru elevi, cel care a aflat corect cele trei numere este:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Notăm numerele a ≤ b ≤ c (b este cel mijlociu, a cel mai mic). Avem a + b + c = 54.
Pasul 2. Cel mijlociu este jumătate din suma celorlalte două: b = (a + c) : 2, deci a + c = 2b. Atunci 54 = 2b + b = 3b, deci b = 18.
Pasul 3. Cel mai mic este cu 28 mai mic decât suma celorlalte două: a = (b + c) − 28 = (54 − a) − 28 = 26 − a, deci 2a = 26 și a = 13.
Pasul 4.c = 54 − 18 − 13 = 23. Numerele sunt 13, 18 și 23.
Pasul 2. Numărul divizorilor naturali este (3 + 1) · (1 + 1) = 4 · 2 = 8.
Pasul 3. (Verificare prin enumerare: 1, 2, 3, 4, 6, 8, 12, 24 — sunt 8 divizori.)
Pasul 4. Afirmația este adevărată.
Pasul 5. Răspuns corect: a) adevărată.
SUBIECTUL al II-lea
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5pExercițiul 1
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A, B, C, D și E astfel încât B este mijlocul lui AC, C este mijlocul lui BD și D este mijlocul lui CE. Simetricul punctului D față de punctul C este:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Simetricul lui D față de C este punctul D′ pentru care C este mijlocul lui DD′.
Pasul 2. Dar „C este mijlocul lui BD” (ipoteză), deci C este mijlocul segmentului BD.
Pasul 3. Mijlocul unui segment este unic, deci simetricul lui D față de C este B.
Pasul 4. (Verificare cu coordonate: B = 1, C = 2 (B mijlocul lui AC ⇒ A = 0), D = 3, E = 4; simetricul lui 3 față de 2 este 2 · 2 − 3 = 1, adică B ✓.)
Pasul 5. Răspuns corect: b) B.
5pExercițiul 2
2. În figura alăturată, punctele A, B, C reprezintă trei pensiuni, iar punctul M de pe segmentul BC, situat la distanța de 4 km față de fiecare dintre cele trei pensiuni, este un punct de reper. Matei, un excursionist aflat la pensiunea B, dorește să ajungă la pensiunea A pe drumul cel mai scurt. Dacă AC = 4√3 km, atunci lungimea drumului pe care trebuie să-l parcurgă Matei este egală cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1.M este la 4 km de B, C și A: MA = MB = MC = 4 km. Cum M ∈ BC, M este mijlocul lui BC și BC = 8 km.
Pasul 2. Mediana AM este jumătate din latura BC (4 = 8 : 2), deci triunghiul ABC este dreptunghic în A, cu ipotenuza BC = 8 km.
Pasul 3. Cu teorema lui Pitagora: AB² = BC² − AC² = 64 − (4√3)² = 64 − 48 = 16, deci AB = 4 km.
Pasul 4. Drumul cel mai scurt de la B la A este segmentul BA, cu lungimea 4 km.
Pasul 5. Răspuns corect: a) 4 km.
5pExercițiul 3
3. În figura alăturată, dreptele a și b sunt paralele. Valoarea lui x este egală cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Unghiul de 65° este format de secantă cu dreapta a, deasupra lui a, în dreapta secantei.
Pasul 2. Cum a ∥ b, unghiul corespondent lui, format de secantă cu dreapta b (deasupra lui b, în dreapta secantei), are tot 65°.
Pasul 3. Unghiul de (4x + 15)° este deasupra lui b, în stânga secantei, deci este adiacent și suplimentar cu unghiul de 65° (împreună formează un unghi alungit pe dreapta b): (4x + 15)° + 65° = 180°, adică 4x + 15 = 115.
4. Fie pătratul ABCD și punctele M și N situate pe laturile DC, respectiv BC, astfel încât triunghiul AMN este echilateral. Dacă măsura unghiului CNM este egală cu (3x + 18)°, atunci numărul x este egal cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Triunghiurile dreptunghice ADM și ABN au AD = AB (laturi ale pătratului) și AM = AN (laturi ale triunghiului echilateral), deci sunt congruente (cateta și ipotenuza): DM = BN.
Pasul 2. Rezultă CM = CD − DM = CB − BN = CN. Triunghiul MCN este dreptunghic isoscel în C (∡C = 90°, CM = CN).
Pasul 3. Unghiurile de la baza triunghiului dreptunghic isoscel sunt de 45°: ∡CNM = 45°.
Pasul 4. Atunci 3x + 18 = 45, adică 3x = 27 și x = 9.
Pasul 5. (Verificare cu coordonate: A(0, 0), B(1, 0), C(1, 1), D(0, 1), N(1, t), M(t, 1) cu t = 2 − √3: AM = AN = MN și direcția NM face 45° cu NC ✓.)
Pasul 6. Răspuns corect: a) 9.
5pExercițiul 5
5. În figura alăturată este reprezentată schematic suprafața unei grădini în care sunt plantate flori pe zona hașurată și gazon în rest. Dacă laturile grădinii au lungimile AD = 30 m și DC = 15 m, iar punctele M, N, P și Q sunt, respectiv, mijloacele laturilor dreptunghiului ABCD, atunci aria suprafeței gazonului este egală cu:
Pasul 2. Zona cu flori este patrulaterul MNPQ, care are vârfurile în mijloacele laturilor. Cele patru colțuri ale dreptunghiului, în afara lui MNPQ, sunt triunghiuri dreptunghice congruente, cu catetele 15 m și 7,5 m.
Pasul 3. Aria unui colț: (15 · 7,5) : 2 = 56,25 m². Cele patru colțuri (gazonul) au aria totală 4 · 56,25 = 225 m².
Pasul 4. (Altfel: aria rombului MNPQ este jumătate din aria dreptunghiului, 450 : 2 = 225 m² (produsul diagonalelor : 2 = 30 · 15 : 2), deci și gazonul are 450 − 225 = 225 m².)
Pasul 5. Răspuns corect: c) 225 m².
5pExercițiul 6
6. Pentru a împacheta o consolă PS5 Pro de forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 40 cm, 30 cm și 20 cm, se utilizează o cutie, tot de forma unui paralelipiped dreptunghic, astfel încât distanța dintre pereții consolei și pereții cutiei să fie, peste tot, de 5 cm (spațiul dintre consolă și cutie se umple cu material ce poate prelua șocurile mecanice). Suprafața de carton necesară pentru confecționarea cutiei în care se ambalează consola este egală cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Între consolă și cutie rămâne 5 cm pe fiecare parte a fiecărei dimensiuni, deci fiecare dimensiune a cutiei crește cu 2 · 5 = 10 cm.
Pasul 2. Dimensiunile cutiei: 40 + 10 = 50 cm, 30 + 10 = 40 cm și 20 + 10 = 30 cm, adică 5 dm, 4 dm și 3 dm.
Punctaj pe exerciții (5p pentru răspuns corect, 0p pentru răspuns greșit; contează doar prima încercare):
La Evaluarea Națională, Subiectele I și II valorează împreună 60 de puncte (2 × 30p); Subiectul al III-lea mai aduce 30p, iar 10p se acordă din oficiu.