Pasul 1. Efectuăm mai întâi înmulțirea, apoi scăderea.
Pasul 2. 0,25 · 4 = 14 · 4 = 1.
Pasul 3. 1 − 2 = −1.
Pasul 4. Răspuns corect: c) −1.
5pExercițiul 2
2. Calculând 6% din 10 000 de lei, obținem:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. 6% din 10 000 = 6100 · 10 000.
Pasul 2. 10 000 : 100 = 100, iar 100 · 6 = 600.
Pasul 3. Deci 6% din 10 000 lei = 600 lei.
Pasul 4. (Verificare: 1% din 10 000 este 100 lei, deci 6% este 6 · 100 = 600 lei.)
Pasul 5. Răspuns corect: c) 600 lei.
5pExercițiul 3
3. Într-o cutie sunt 30 de jetoane numerotate de la 1 la 30. Probabilitatea ca, la extragerea unui jeton, pe acesta să fie scris un număr prim, este egală cu:
Pasul 2. Numerele prime de la 1 la 30 sunt: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29 (numărul 1 nu este prim).
Pasul 3. Sunt 10 numere prime, deci 10 cazuri favorabile.
Pasul 4. P = 1030 = 13.
Pasul 5. Răspuns corect: c) 13.
5pExercițiul 4
4. Produsul dintre cel mai mic număr întreg și cel mai mare număr natural par din intervalul (−3, 6) este egal cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Intervalul (−3, 6) este deschis: −3 și 6 nu aparțin intervalului.
Pasul 2. Cel mai mic număr întreg din interval este −2 (−3 este exclus).
Pasul 3. Numerele naturale pare din interval sunt 0, 2, 4 (6 este exclus). Cel mai mare este 4.
Pasul 4. Produsul: (−2) · 4 = −8.
Pasul 5. Răspuns corect: d) −8.
5pExercițiul 5
5. Patru elevi, Ioana, Aida, Radu și Călin, au calculat media aritmetică a numerelor a = 4 + 2√2 și b = 2(1 − √2). Rezultatele obținute de ei sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Pasul 2. Ecuația devine 6x − √2 = 2x + 3√2, adică 4x = 4√2, deci x = √2.
Pasul 3. Numărul √2 nu este rațional (este irațional), iar ecuația trebuie rezolvată în mulțimea numerelor raționale ℚ.
Pasul 4. Deci ecuația nu are nicio soluție în ℚ; în particular, √2 nu este soluție în ℚ. Afirmația este falsă.
Pasul 5. (În ℝ, soluția ar fi fost chiar √2, dar enunțul cere x ∈ ℚ.)
Pasul 6. Răspuns corect: b) falsă.
SUBIECTUL al II-lea
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5pExercițiul 1
1. În figura alăturată punctele A, B, C, D, E sunt coliniare, BC = 2 · AB = 13 · CD, iar DE = 12 · CD. Dacă CE = 36 cm, lungimea segmentului AE este:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Punctele sunt în ordinea A, B, C, D, E. Exprimăm totul în funcție de CD.
Pasul 2. DE = 12 · CD, deci CE = CD + DE = CD + 12·CD = 32 · CD. Din CE = 36 obținem CD = 36 · 23 = 24 cm și DE = 12 cm.
Pasul 3. BC = 13 · CD = 8 cm.
Pasul 4. BC = 2 · AB, deci AB = 8 : 2 = 4 cm.
Pasul 5. AE = AB + BC + CD + DE = 4 + 8 + 24 + 12 = 48 cm.
Pasul 6. Răspuns corect: b) 48 cm.
5pExercițiul 2
2. În figura alăturată unghiurile AOB și BOC sunt adiacente suplimentare, OD este bisectoarea ∢AOB și OE este perpendiculară pe OB. Dacă ∢BOC are măsura 42°, măsura unghiului DOE este egală cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Unghiurile AOB și BOC sunt adiacente suplimentare: ∢AOB + ∢BOC = 180°, deci ∢AOB = 180° − 42° = 138°.
Pasul 2. OD este bisectoarea unghiului AOB: ∢DOB = 138° : 2 = 69°.
Pasul 3. OE ⊥ OB, deci ∢EOB = 90°.
Pasul 4. Din figură, D se află între E și B (în interiorul unghiului EOB): ∢DOE = ∢EOB − ∢DOB = 90° − 69° = 21°.
Pasul 5. Răspuns corect: b) 21°.
5pExercițiul 3
3. În figura alăturată triunghiul ABC este dreptunghic în A, BD este bisectoarea unghiului ABC, D ∈ AC și BD = DC = 6 cm. Lungimea segmentului AC este egală cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Notăm ∢ABD = ∢DBC = x (BD este bisectoare), deci ∢ABC = 2x.
Pasul 2. Triunghiul BDC are BD = DC, deci este isoscel și ∢DCB = ∢DBC = x.
Pasul 3. În triunghiul dreptunghic ABC: ∢B + ∢C = 90°, adică 2x + x = 90°, deci x = 30°.
Pasul 4. În triunghiul ABD, dreptunghic în A, cu ∢ABD = 30°: cateta AD este opusă unghiului de 30°, deci AD = BD : 2 = 3 cm.
Pasul 5. AC = AD + DC = 3 + 6 = 9 cm.
Pasul 6. Răspuns corect: c) 9 cm.
5pExercițiul 4
4. În figura alăturată ABCD și BDEF sunt pătrate, aria pătratului ABCD este 25 cm2. Aria pătratului BDEF este:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Aria pătratului ABCD este 25 cm2, deci latura lui este AB = 5 cm.
Pasul 2. Latura pătratului BDEF este diagonala BD a pătratului ABCD: BD = 5√2 cm (diagonala = latura · √2).
Pasul 4. (Altfel: pătratul construit pe diagonală are aria dublă față de pătratul inițial: 2 · 25 = 50 cm2.)
Pasul 5. Răspuns corect: c) 50 cm2.
5pExercițiul 5
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD înscris în cercul de centru O și rază R. Dacă AB = 6 cm, atunci lungimea cercului este egală cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Diagonala pătratului de latură 6 cm este AC = 6√2 cm.
Pasul 2. Pătratul este înscris în cerc, deci diagonala lui este diametru: 2R = 6√2, adică R = 3√2 cm.
Pasul 3. Lungimea cercului: L = 2πR = 2π · 3√2 = 6√2π cm.
Pasul 4. Răspuns corect: b) 6√2π cm.
5pExercițiul 6
6. Se consideră cubul ABCDA′B′C′D′. Măsura unghiului dintre dreptele BC′ și AC este de:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. În cub, fața BCC′B′ și fața ADD′A′ sunt paralele și BC′ ∥ AD′ (sunt diagonale paralele ale unor fețe opuse). Unghiul dintre BC′ și AC este deci egal cu unghiul dintre AD′ și AC.
Pasul 2. Notăm muchia cubului cu l. Atunci AC, AD′ și CD′ sunt diagonale ale unor fețe ale cubului, deci toate sunt egale cu l√2.
Pasul 3. Triunghiul ACD′ este echilateral, deci ∢CAD′ = 60°.
Pasul 4. Prin urmare, unghiul dintre dreptele BC′ și AC este de 60°.
Pasul 5. Răspuns corect: a) 60°.
Rezultatul tău
0 / 60
puncte
0 / 12
răspunsuri corecte
Punctaj pe exerciții (5p pentru răspuns corect, 0p pentru răspuns greșit; contează doar prima încercare):
La Evaluarea Națională, Subiectele I și II valorează împreună 60 de puncte (2 × 30p); Subiectul al III-lea mai aduce 30p, iar 10p se acordă din oficiu.