Pasul 1. Se respectă ordinea operațiilor: întâi împărțirea, apoi adunarea.
Pasul 2. 10 : 10 = 1.
Pasul 3. 10 + 1 = 11.
Pasul 4. Răspuns corect: c) 11. (Răspunsul 2 s-ar obține greșit, adunând întâi: (10 + 10) : 10.)
5pExercițiul 2
2. Dacă x3 = 5y, atunci x · y − 5 este egal cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Din egalitatea rapoartelor (produsul mezilor = produsul extremilor): x · y = 3 · 5 = 15.
Pasul 2. Atunci x · y − 5 = 15 − 5 = 10.
Pasul 3. Răspuns corect: c) 10.
5pExercițiul 3
3. Suma numerelor naturale din intervalul (−6, 6] este egală cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Intervalul (−6, 6] conține numerele reale mai mari decât −6 și mai mici sau egale cu 6.
Pasul 2. Numerele naturale din interval sunt 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6 (numerele negative nu sunt naturale).
Pasul 3. Suma: 0 + 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 = 21.
Pasul 4. Răspuns corect: d) 21. (Suma tuturor numerelor întregi din acest interval, de la −5 la 6, este 6; cerința se referă însă numai la numerele naturale.)
5pExercițiul 4
4. Diferența dintre opusul numărului 5 și inversul numărului 15 este:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Opusul lui 5 este −5.
Pasul 2. Inversul lui 15 este 51 = 5.
Pasul 3. Diferența dintre ele: (−5) − 5 = −10.
Pasul 4. Răspuns corect: a) −10.
5pExercițiul 5
5. Patru elevi au calculat media aritmetică a numerelor 2√3 + 3√2 și 2√3 − 3√2. Mihai obține 2√3, Ionela 3√2, Ramona 6√2 și David 4√3. Răspunsul corect este dat de:
Pasul 2. La numărător, termenii 3√2 și −3√2 se reduc: 2√3 + 2√3 = 4√3.
Pasul 3. Media = 4√32 = 2√3.
Pasul 4. Valoarea obținută de Mihai este cea corectă.
Pasul 5. Răspuns corect: a) Mihai.
5pExercițiul 6
6. Cele trei persoane au sume strict pozitive. Radu are de 5 ori mai mulți bani decât Nicoleta, iar Nicoleta are de 3 ori mai puțini bani decât Ștefan. Afirmația „Nicoleta are cea mai mică sumă de bani” este:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Notăm suma Nicoletei cu n. Radu are 5n.
Pasul 2. Nicoleta are de 3 ori mai puțini bani decât Ștefan, deci Ștefan are 3n.
Pasul 3. Comparăm: n < 3n < 5n (pentru n > 0), deci Nicoleta are cea mai mică sumă.
Pasul 4. Afirmația este adevărată.
Pasul 5. Răspuns corect: a) Adevărată.”; a doua, „Falsă”, este varianta b).)
SUBIECTUL al II-lea
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5pExercițiul 1
1. În figura alăturată, A, B, C, D sunt puncte coliniare astfel încât AB = 3 cm, AC = 9 cm și D este simetricul punctului A față de C. Dacă M este mijlocul segmentului BC, atunci lungimea segmentului MD este egală cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1.D este simetricul lui A față de C, deci C este mijlocul lui AD: CD = AC = 9 cm și AD = 18 cm.
Pasul 2.BC = AC − AB = 9 − 3 = 6 cm, iar M este mijlocul lui BC, deci MC = 3 cm.
Pasul 3.MD = MC + CD = 3 + 9 = 12 cm.
Pasul 4. Verificare: AM = 3 + 3 = 6 cm, iar MD = AD − AM = 18 − 6 = 12 cm ✓.
Pasul 5. Răspuns corect: c) 12 cm.
5pExercițiul 2
2. În figura alăturată, dreptele a și b sunt paralele. Valoarea lui x este egală cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Notăm cu P și Q punctele de pe dreapta a din care pornesc cele două segmente, iar cu R punctul de pe dreapta b în care ele se întâlnesc. Unghiul de 117° este format de dreapta a (în dreapta lui Q) și segmentul QR, deci este exterior triunghiului PQR.
Pasul 2. Unghiul interior al triunghiului în Q este suplimentul lui 117°: 180° − 117° = 63°.
Pasul 3. Dreptele a ∥ b și secanta PR: unghiurile alterne interne sunt congruente, deci unghiul triunghiului din P este egal cu unghiul de 50° din R: ∡QPR = 50°.
Pasul 4. În triunghiul PQR, suma unghiurilor este 180°: x = 180° − 63° − 50° = 67°.
Pasul 5. Răspuns corect: a) 67°. (Figura nu este desenată la scară.)
5pExercițiul 3
3. Figura alăturată reprezintă trapezul dreptunghic ABCD cu baza mare AB = 120 cm, baza mică CD = 40 cm și înălțimea AD = 60 cm. Punctul M este mijlocul segmentului AD. Aria triunghiului BMC este egală cu:
Pasul 5. Triunghiul BMC este ce rămâne din trapez după ce scădem cele două triunghiuri: 4800 − 1800 − 600 = 2400 cm2.
Pasul 6. Răspuns corect: c) 2400 cm2.
5pExercițiul 4
4. Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A și punctul G, centrul de greutate al triunghiului. Dacă AB = 12 cm și măsura unghiului ABC este egală cu 60°, atunci lungimea segmentului AG este egală cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. În triunghiul dreptunghic ABC avem ∡B = 60°, deci ∡C = 30°. Cateta AB este opusă unghiului de 30°, deci AB = BC : 2 și BC = 2 · 12 = 24 cm.
Pasul 2. Mediana din A (dusă în mijlocul M al ipotenuzei) este jumătate din ipotenuză: AM = 24 : 2 = 12 cm.
Pasul 3. Centrul de greutate se află pe mediană la două treimi de vârf: AG = 23 · AM = 23 · 12 = 8 cm.
Pasul 4. Răspuns corect: d) 8 cm.
5pExercițiul 5
5. În cercul de centru O din figura alăturată, AB și CD sunt două coarde paralele, iar măsura unghiului ACD este egală cu 50°. Măsura unghiului BOC este:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. ∡ACD este unghi înscris în cerc și are măsura egală cu jumătate din arcul pe care îl subîntinde, arcul mic AD: arc AD = 2 · 50° = 100°.
Pasul 2. Coardele AB și CD sunt paralele, deci arcele cuprinse între ele sunt congruente: arc BC = arc AD = 100°. (Altfel spus, ABCD este un trapez înscris în cerc, deci isoscel, iar laturile neparalele AD și BC sunt congruente.)
Pasul 3. Unghiul la centru ∡BOC are aceeași măsură ca arcul mic BC pe care îl subîntinde: ∡BOC = 100°.
Pasul 4. Răspuns corect: d) 100°.
5pExercițiul 6
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD, cu baza pătratul ABCD. Dacă triunghiul VAC este echilateral și BC = √2 cm, atunci suma ariilor fețelor laterale ale piramidei este egală cu:
Vezi rezolvarea
Pasul 1. Baza este pătratul ABCD cu latura √2 cm, deci diagonala AC = √2 · √2 = 2 cm.
Pasul 2. Triunghiul VAC este echilateral, deci VA = VC = AC = 2 cm. Piramida este regulată, deci toate muchiile laterale sunt egale cu 2 cm.
Pasul 3. Fiecare față laterală este un triunghi isoscel cu laturile 2, 2 și √2. Fie M mijlocul laturii BC; apotema este VM și VM ⊥ BC.
Pasul 4. Din triunghiul dreptunghic VMC (MC = √22 cm): VM2 = 22 − 24 = 4 − 12 = 72, deci VM = √72 = √142 cm.
Punctaj pe exerciții (5p pentru răspuns corect, 0p pentru răspuns greșit; contează doar prima încercare):
La Evaluarea Națională, Subiectele I și II valorează împreună 60 de puncte (2 × 30p); Subiectul al III-lea mai aduce 30p, iar 10p se acordă din oficiu.